%20(Logo).png)
Notarul stagiar nu este notarul public
- Bianca-Sorina Meseșan
- 6 ian. 2024
- 8 min de citit
Articolul reprezintă opera exclusivă a autorului. Opiniile exprimate nu angajează sub nicio formă Ingenio.
 | Bianca-Sorina Meseșan Bianca este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Este o fire meticuloasă, pasionată de drept civil și de drept notarial. A descoperit frumusețea acestor materii încă din anul în care a urmat, în cadrul Facultății, cursul de drept notarial. |
Introducere
Notariatul public român – în forma sa actuală – este un notariat de tradiție, care nu a apărut din neant, ci ca rezultat al unei evoluții normale, logice și inerente a unei realități juridice care are o experiență de secole [1] .
Pe teritoriul țării noastre, notarul public este prezent în majoritatea etapelor esențiale din viață cetățenilor, de la căsătorie la cumpărarea primei proprietăți, în activitatea antreprenorială și în domeniul societăților comerciale, la desfacerea căsătoriei și împărțirea patrimoniului, până la dispozițiile de ultimă voință și în materia moștenirilor.
În același timp, el asigură persoanelor fizice și juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum și exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor în conformitatea cu legea [2].
În activitatea sa, notarul public este ghidat de principiul egalității și cel al imparțialității. Astfel, participanții actului notarial ori a procedurii notariale beneficiază de asistența notarului public în mod egal, fără deosebire de rasă, naționalitate, apartenență socială ori politică.
Scurt istoric
După destrămarea Imperiului Roman, creșterea influenței bisericii a făcut ca activitatea notarială să se desfășoare în cadrul instituțiilor clericale, actele acestora fiind întocmite de laici sau clerici ce purtau denumirea de notari [3].
Odată cu dezvoltarea orașelor medievale și înflorirea comerțului, convențiile private au început să fie redactate de persoane ce posedau o calificare corespunzătoare, calificare ce se putea obține în diverse școli ale vremii. Astfel, dezvoltarea comerțului a dus la transformarea scribului (scriptor sau notarius) în notar public.
În țara noastră, instituția notarială nu este foarte veche. În accepțiunea modernă, noțiunea de „notar” ori „act notarial” apare în documente abia în Evul Mediu și doar în Transilvania [4]. Prin urmare, de la apariția primelor înscrisuri cu caracter notarial în Transilvania, la notariatul public român contemporan din era digitalizării, profesia notarială a parcurs un drum lung și sinuos, organic integrat în formarea și consolidarea statului național unitar român.
După anul 1400, persoanele care scriau documente erau cunoscuți sub numele de gramatic, logofat, scriitor cu mâna, scriitor de cuvinte.
Din perioada menționată anterior, justiția devine un atribut al domnitorului, drept urmare, legalizarea oricărui înscris se putea face numai în cancelaria domnească, condusă de un boier numit logofat. Și numai prin aplicarea sigiliului domnesc de către logofat, actele redactate primeau forță juridică.
În consecință, se poate afirma faptul că logofatul domnesc este strămoșul autohton al Notarului Public.
După jumătatea secolului al XIX -lea, apare reglementată temeinic prima procedură notarială, și anume procedura autentificării actelor. Astfel, în Principatele Romane, odată cu aplicarea legii autentificării actelor de la 1 septembrie 1886 se poate vorbi de apariția instituției notariale în accepțiunea sa modernă.
În Transilvania, notarul public funcționa în baza legii ungare nr. 35/1874, menținută în vigoare prin legea de extindere din anul 1943, iar în Bucovina își găsea aplicare legea austriacă nr. 75/1871, menținută în vigoare prin Decretul – Lege nr. 4885/1918. Aceste legi au conferit notariatului public libertate de acțiune și autonomie, actele notariale fiind comparabile cu sentințele judecătorești [5].
Prin Decretul nr. 79/1950 ia ființă Notariatul de Stat ce a funcționat experimental în București din 1952, fiind apoi extins în toată țara. Prin această reglementare, notarul public este asimilat funcționarului public, idee de origine sovietică. Până la apariția Legii nr. 36/1995, activitatea notarială a fost reglementată prin Decretul nr. 377/ 1960.
În prezent, activitatea notarială este reglementată de Legea nr. 36/1995, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile sale fiind completate de Regulamentul de punere în aplicare a legii, de Statutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România și de Codul deontologic al notarilor publici.
Condițiile cerute de lege pentru a deveni notar stagiar, respectiv notar public
Cum devin notar stagiar?
Pentru a deveni notar stagiar, candidatul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții prevăzute de lege și să promoveze examenul sau concursul de dobândire a calității de notar stagiar, organizat de INR:
este cetățean român, cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetățean al unui stat aparținând Spațiului Economic European sau cetățean al Confederației Elvețiene și are domiciliul sau reședința în România;
are capacitate deplină de exercițiu;
este licențiat în drept;
nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârșirii cu intenție a unei alte infracțiuni;
se bucură de o bună reputație, constatată în condițiile stabilite prin statut;
cunoaște limba română;
este apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției. Dovada făcându-se în baza certificatului medical și a avizului psihologic emise de către unitățile sanitare și cabinetele psihologice acreditate potrivit legii și cu care Uniunea sau Camerele au încheiat protocoale de colaborare [6].
INR organizează de regulă anual, într-o zi lucrătoare, la o dată stabilită de către președintele Uniunii examenul sau concursul de dobândire a calității de notar stagiar pe posturile aprobate de Consiliul Uniunii [7]. Examenul constă într-o probă scrisă cu caracter teoretic sub forma unui test-grilă iar nota minimă de promovare este 7,00.
După promovarea examenului, în termen de 20 zile de la validarea rezultatelor examenului de către Consiliul Uniunii, notarul stagiar va încheia contractul de pregătire cu INR. După încheierea contractului, notarul stagiar are obligația de a urma timp de 2 ani cursurile de pregătire. Un an va urma cursurile de pregătire teoretică organizate de către INR susținute la București, iar celălalt an, cursurile de pregătire practică, în cadrul unui birou notarial desemnat de Colegiul director al Camerei, în cadrul Camerei în care se află postul pentru care a susținut examenul. După finalizarea celor doi ani de pregătire, notarul stagiar trebuie să participe și să promoveze examenul de definitivat organizat de INR.
Cum devin notar public? Modalități și condiții
Pentru a dobândi calitatea de notar public, candidatul, pe lângă condițiile de la art. 22 din lege, pe care trebuie să le îndeplinească cumulativ, mai trebuie să îndeplinească o condiție suplimentară, și anume: a deținut timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial Român și a promovat examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel puțin 6 ani o funcție de specialitate juridică și a promovat concursul de admitere în funcția de notar public.
Se poate accede la calitatea de notar public și prin alte două modalități distincte de cea a susținerii examenului de dobândire a calității de notar stagiar și efectuarea celor doi ani de pregătire teoretică și practică. Astfel, persoanele care au cel puțin 6 ani vechime într-o funcție de specialitate juridică pot susține examenul de primire in profesie. Ca urmare a promovării examenului, persoanele cu vechimea de 6 ani dobândesc calitatea de notar public.
În cazul judecătoriilor de la ICCJ și a celor de la CCR procedura de dobândire a calității de notar public este diferită. Prin urmare, ei pot dobândi calitatea de notar public fără susținerea unui examen de primire în profesie. Ei trebuie doar să depună o cerere de numire în funcție Ministrului Justiției în cel mult un an de la data expirării mandatului sau eliberării din funcția de judecător din motive neimputabile.
INR organizează anual, la solicitarea Consiliului Uniunii examenul de definitivat pentru notarii stagiari care au finalizat perioada de pregătire și au obținut certificatul de absolvire eliberat de INR. Examenul de definitivat constă în două probe: una cu caracter teoretic, iar un cu caracter practic. Nota minimă de absolvire este 7,00, dar la fiecare probă, notarul stagiar trebuie să obțină minim nota 5.00. După validarea rezultatelor examenului de către Consiliul Uniunii, în termen de 15 zile de la validare, Colegiul director convoacă candidații declarați admiși pentru repartizarea acestora. După această etapă în cel mult 10 zile, candidații trebuie să depună o cerere de numire în funcția de notar public la Cameră, cerere adresată Ministrului Justiției.
După exprimarea opțiunilor de ocupare a posturilor și de comunicare a acestora Ministrului Justiției, candidații declarați admiși în urma susținerii examenului, sunt numiți notari publici prin ordin al Ministrului Justiției în termen de 30 de zile de la comunicare.
După emiterea ordinului de de numire în funcție, această procedură se încheie cu depunere jurământului de către notarul public la București, într-un cadrul solemn în fața Ministrului Justiției și a președintelui Uniunii ori a reprezentanților acestora.
Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal întocmit în 4 exemplare. Un exemplar al procesului se înmânează notarului public, iar câte un exemplar din celelalte 3 se păstrează în arhiva Ministrului Justiției, a Uniunii și, respectiv, a Camerei. [8]
Pe teritoriul țării, funcția de notar public poate fi exercitată doar în una din următoarele formele prevăzute de Legea nr. 36/1995 : Birou individual notarial (BIN) ori Societate profesională notarială (SPN), formată din doi sau mai mulți notari publici.
În cadrul societății notariale, răspunderea notarilor publici pentru îndeplinirea oricărei proceduri notariale sau efectuarea oricărui act este individuală. Însă, pentru asigurarea celerității, cererea de îndeplinire a unui act sau a unei proceduri poate fi soluționată de oricare notar public din cadrul societății, în orice fază a soluționării acesteia, situație în care răspunderea aparține notarului public care a finalizat-o.
Cazurile de suspendare și de încetare a calității de notar stagiar, respectiv notar public
❗Suspendarea și încetarea calității de notar stagiar se dispune de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
❗Suspendarea și încetarea calității de notar public se constată sau se dispune de către Ministrul Justiției prin ordin:
la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
la cererea notarului public;
din oficiu [12].
Aspecte a căror înțelegere necesită o atenție sporită❗
spre deosebire de avocatul stagiar, care are dreptul de a profesa chiar din timpul celor doi ani de stagiatură, fiind remunerat în schimbul serviciului prestat, notarul stagiar are dreptul de a profesa abia după finalizarea celor doi ani de stagiatură. Astfel, notarul stagiar, fără a fi remunerat, în timpul celor 2 ani de pregătire nu poate semna niciun act și nu poate instrumenta nicio procedură notarială;
cu excepția cazurilor prevăzute de legea notarilor publici, activitatea notarială în România poate fi desfășurată doar de către notarii publici în funcție;
la nivel local, notarii publici se organizează în Camere, iar la nivel național în Uniunea Națională a Notarilor Publici;
în circumscripția fiecărei Curți de Apel funcționează câte o Cameră, cu personalitate juridică, iar la nivelul fiecărui județ din circumscripția Camerei funcționează cel puțin câte un sediu secundar al acesteia, fără personalitate juridică.
sediul notarul public nu poate fi mutat într-o altă localitate, decât ca urmare a exprimării dorinței notarului în acest sens, dorință materializată prin susținerea examenului de schimbare de sedii;
exercitarea funcției de notar public fără drept constituie infracțiune și se sancționează potrivit legii penale, art. 348 Cod Penal.
Concluzii
Deși activitatea notarială își găsește reglementare în Legea specială a activității notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, în Regulamentul de punere în aplicare a legii nr. 36/95, a Codului deontologic al notarilor publici, dar și în Statutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, în activitatea sa, notarul public nu omite nici celelalte norme de drept civil relevante în procedurile instrumentate de el.
Astfel, notarul public prin activitatea prestată în timpul serviciului contribuie la prevenirea apariției eventualelor conflicte, apărarea intereselor și a drepturilor civile și a asigurării exercitării lor.
Un articol semnat de către Bianca-Sorina Meseșan.
[1] Dumitru Viorel Mănescu, notar public, președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
[2] Lector Univ. Dr. G. A. Năsui, „Clinică juridică. Manual de studiu individual”, Universitatea Creștină Dimitrei Cantemir, Facultatea de drept Cluj-Napoca, 2020.
[3] I Leș – proceduri civile speciale, Ed. Albeck, București, 2000, p. 339
[4] R. Coliban – „Tradiție și actualitate în activitatea notarială din România” în Buletinul Notarilor Publici nr. 1/1996, p. 7 și urm.
[5] Buletinul Notarilor Publici nr. 2/2002 – Georgeta Filitti – Din istoria notariatului
[6] A se vedea art. 22 – Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995
[7] A se vedea și Ordinul ministrului justiției nr. 2792/C/2017 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar, cu modificările și completările ulterioare (M. OF. nr. 861 din 1 noiembrie 2017)
[8] Art. 41 alin. 1-3 – regulament. Cap : organizarea activității notarilor publici. Numirea în funcția de notar public.
[9] Art. 5 alin. (1) lit. a) – e) și g) din regulamentul de punere în aplicare a legii notarilor publici și a activității notariale prevede condițiile pentru a deveni notar stagiar
[10] Acest caz de încetare a calității de notar public se constată în urma controlului efectuat de către titularul acțiunii disciplinare, ca urmare a aplicării în mod repetat, în ultimii 5 ani, a uneia sau mai multor sancțiuni disciplinare cu privire la calitatea activității notariale.
[11] Art. 68 – legea nr. 36/95
[12] Art. 40 alin. (7) – legea 36/95
ART. - articol
ALIN. - aliniat
INR - Institutul Notarial Român
UNIUNE – Uniunea Națională a Notarilor Publici din România
CAMERĂ - Camera Notarilor Publici
ICCJ – Înalta Curte de Casație și Justiție
CCR – Curtea Constituțională a României
RNENP – Registrul National de Evidență al Notarilor Publici.
